Cafeaua de specialitate a parcurs într-un deceniu drumul de la curiozitate urbană la categorie gastronomică în sine, iar evoluția Slow Coffee Festival spune o parte importantă a acestei povești.
În urmă cu zece ani, discuția despre cafeaua de specialitate în România aparținea încă unui cerc relativ restrâns de pasionați, barista și antreprenori care încercau să schimbe percepția asupra uneia dintre cele mai consumate băuturi din lume.
Astăzi, vocabularul cafelei s-a schimbat. Originea, ferma, altitudinea, varietatea, procesarea, profilul de prăjire și metoda de extracție au intrat în conversația consumatorului. Exact cum iubitorul de vin vrea să știe dacă în pahar are un Pinot Noir din Burgundia sau o Fetească Neagră din Dealu Mare, tot mai mulți consumatori de cafea sunt interesați dacă boabele provin din Brazilia, Columbia, Etiopia sau Peru și de ce o anumită cafea are note de fructe tropicale, ciocolată, flori sau citrice.
În acest context ajunge Slow Coffee Festival la cea de-a zecea ediție, programată între 25 și 27 septembrie la Romexpo București.
De la festival pentru pasionați la întâlnire regională a industriei
Evenimentul a fost lansat în 2016 de Artisan Coffee Team, parte a CTS Group SRL, din dorința de a crea un spațiu în care actorii industriei cafelei să se poată întâlni, să învețe și să dezvolte proiecte împreună. Un deceniu mai târziu, dimensiunea festivalului reflectă schimbarea pieței.
Slow Coffee Festival nu se mai adresează exclusiv publicului curios să descopere noi cafele și metode de preparare. A devenit și un loc de întâlnire pentru prăjitorii, importatori de cafea verde, producători de echipamente, furnizori pentru industria ospitalității și antreprenori. Iar ediția aniversară accentuează tocmai această dimensiune profesională.
Prima zi va fi rezervată exclusiv industriei, cu sesiuni de networking și conferințe dedicate aprovizionării, dezvoltării afacerilor și tendințelor care influențează piața. Pentru expozanți, miza nu va fi doar prezentarea produselor. Festivalul creează posibilitatea unor întâlniri directe cu operatori HoReCa, distribuitori și potențiali parteneri de business.
Brazilia, Columbia, Cuba, Mexic și Peru vin la București
Una dintre cele mai interesante noutăți ale ediției aniversare este participarea unor pavilioane naționale ale țărilor producătoare de cafea, o premieră pentru Europa Centrală și de Est în cadrul evenimentului. Brazilia, Columbia, Cuba, Mexic și Peru vor fi reprezentate la București.
Din perspectiva consumatorului, prezența lor oferă posibilitatea explorării diferențelor dintre origini. Din perspectiva industriei, implicațiile sunt mai importante: festivalul încearcă să scurteze distanța dintre locul în care cafeaua este cultivată și cel în care este prăjită, preparată și consumată.
Este o schimbare relevantă într-o industrie în care termenul „origine” capătă tot mai multă greutate. Pentru cafeaua de specialitate, țara trecută pe ambalaj reprezintă doar începutul poveștii. Regiunea, ferma, producătorul, varietatea și metoda de procesare pot modifica radical rezultatul din ceașcă. Din acest punct de vedere, cafeaua și vinul vorbesc din ce în ce mai mult aceeași limbă.
De la fermă direct la prăjitorie
Această apropiere de origine se regăsește și în inițiativa Green Connect, care urmărește să faciliteze relațiile directe dintre fermieri și prăjitoriile europene. Ideea devine importantă într-un moment în care trasabilitatea, sustenabilitatea și siguranța lanțului de aprovizionare sunt teme centrale pentru industria cafelei.
Pentru o prăjitorie independentă, accesul la producător nu înseamnă doar posibilitatea cumpărării unei cafele interesante. Poate însemna o mai bună înțelegere a originii, predictibilitate, relații comerciale construite pe termen lung și posibilitatea de a spune consumatorului cine se află în spatele produsului din ceașcă.
Este, din nou, un fenomen familiar lumii vinului. Așa cum un importator sau un somelier caută să cunoască producătorul și podgoria din spatele unei etichete, cafeaua de specialitate se îndepărtează de modelul unei materii prime anonime și se apropie de ideea unui produs care exprimă un loc și munca unui anumit producător.
Cafeaua începe să-și revendice locul în gastronomie
Poate cea mai importantă transformare petrecută în ultimul deceniu nu privește însă festivalurile, ci restaurantele. Mult timp, chiar și restaurante cu bucătării ambițioase puteau dedica o atenție extraordinară ingredientelor, vinului și serviciului, pentru ca experiența să se încheie cu o cafea tratată aproape ca un detaliu tehnic.
Cafeaua de specialitate începe să schimbe această abordare. Originea boabelor, prospețimea prăjirii, râșnița, apa, temperatura, presiunea și pregătirea persoanei care realizează extracția pot influența decisiv rezultatul. Pentru restaurante și hoteluri, cafeaua devine astfel o extensie a experienței gastronomice, nu doar produsul comandat automat după desert.
Este unul dintre motivele pentru care componenta HoReCa a Slow Coffee Festival devine tot mai relevantă. Într-un restaurant în care există un somelier, o listă de vinuri construită atent și ingrediente selectate de la producători cunoscuți, este din ce în ce mai greu de justificat o cafea aleasă exclusiv după criteriul costului sau al notorietății comerciale.
Cafeaua și vinul au mai multe în comun decât pare
Pentru cititorul pasionat de vin, universul cafelei de specialitate poate fi surprinzător de familiar. Există origine, terroir, varietăți, agricultură, recoltare, procesare, fermentație și, în cele din urmă, interpretarea produsului de către omul care îl pregătește pentru consum.
O cafea cultivată la altitudine în Columbia nu trebuie să aibă același profil cu una provenită din Brazilia sau Peru, după cum un Riesling de Mosel nu este identic cu unul din Alsacia. Procesarea adaugă un alt strat. Metodele washed, natural sau honey pot modifica profilul aromatic al boabelor, iar fermentațiile controlate au devenit unul dintre cele mai dinamice și, uneori, controversate teritorii ale cafelei contemporane.
Apoi intervine prăjitorul, într-un rol care poate fi comparat, cu toate limitele analogiei, cu cel al vinificatorului. Pentru că materia primă are propriul caracter, dar deciziile luate ulterior pot evidenția sau masca acea identitate. În final vine barista, responsabil pentru ultima etapă înainte ca produsul să ajungă la consumator. Tocmai această complexitate explică de ce cafeaua de specialitate a depășit statutul de modă urbană.
O piață care a crescut odată cu publicul
În cei zece ani de existență ai Slow Coffee Festival s-a schimbat și consumatorul român. Espresso-ul rămâne un reper important, însă metode precum V60, Chemex, AeroPress sau cold brew nu mai reprezintă curiozități rezervate unui grup restrâns. Prăjitoriile locale au devenit mai numeroase, cafenelele independente au educat publicul, iar interesul pentru origine și profil aromatic a crescut.
În același timp, cafeaua bună a ieșit din limitele coffee shop-ului specializat. A intrat în restaurante, hoteluri și concepte gastronomice în care este privită drept parte a experienței generale. Din această perspectivă, maturizarea Slow Coffee Festival și maturizarea pieței românești sunt două fenomene care au evoluat în paralel.
Zece ani și începutul unei noi etape
Ediția din 25-27 septembrie poate fi privită, așadar, ca mai mult decât aniversarea unui festival. Prezența producătorilor internaționali, dezvoltarea componentei B2B și încercarea de a crea legături directe între fermieri și prăjitori arată că discuția despre cafeaua de specialitate din România intră într-o etapă diferită. Nu mai este suficient să existe o cafea bună în ceașcă. Devine important de unde provine, cine a produs-o, în ce condiții a fost cultivată, cum a ajuns în Europa și cât de sustenabil poate funcționa întregul lanț.
Iar pentru public există o schimbare la fel de interesantă. După ce vinul ne-a obișnuit să vorbim despre terroir, soiuri, producători și ani de recoltă, cafeaua ne invită să descoperim un univers construit pe diferențe la fel de subtile.
La zece ani de la prima ediție Slow Coffee Festival, poate acesta este cel mai bun indicator al maturizării categoriei: nu mai întrebăm doar dacă o cafea este bună. Începem să vrem să știm de ce.
Leave a comment