Peste 40 de crame, aproximativ 30.000 de participanți și mai mult de 14.100 de pahare degustate în două zile în care în prim-plan a fost vinul Moldovei.
În weekendul 5-6 septembrie, o plimbare pe Bulevardul Kiseleff putea deveni foarte ușor o călătorie prin podgoriile Republicii Moldova. Peste 40 de crame au venit la București pentru cea de-a șasea ediție a Festivalului Vinului Moldovenesc, organizat de Wine of Moldova și Oficiul Național al Viei și Vinului din Republica Moldova.
Au fost prezenți atât producători mari, cu tradiție și notorietate, cât și crame mai mici, iar oferta a traversat o parte importantă din universul vitivinicol moldovenesc: vinuri liniștite, etichete premiate, spumante și Divin. Rezultatul a fost unul dintre cele mai ample evenimente dedicate vinului moldovenesc organizate în România: aproximativ 30.000 de participanți în două zile. Dar poate mai interesant decât numărul celor care au trecut prin festival este felul în care au ales să descopere vinurile.
Peste 14.100 de pahare degustate
Organizatorii au vândut peste 1.900 de pachete de degustare. Mai mult de 900 dintre acestea au inclus câte cinci degustări, iar peste 1.000 au oferit acces la câte zece. În total, în cele două zile au fost degustate peste 14.100 de pahare de vin. Cifrele spun ceva despre succesul evenimentului, dar și despre interesul publicului pentru explorare.
Un festival de vin este diferit de o simplă ieșire la un pahar. Formatul permite consumatorului să compare producători, soiuri și stiluri într-un interval relativ scurt. Poți începe cu un spumant, continua cu un alb, descoperi un soi autohton, trece către vinurile roșii și încheia experiența cu un distilat de vin.
Într-o piață în care raftul magazinului poate fi intimidant pentru consumatorul fără experiență, degustarea directă are un avantaj enorm: elimină riscul alegerii necunoscute. Gustăm înainte să cumpărăm și, eventual, descoperim o cramă sau un soi pe care altfel le-am fi ignorat.
De la festival la ”Școala Vinului”
Principala noutate a ediției 2026 a fost însă componenta educațională. În fiecare dintre cele două zile au fost organizate câte patru masterclass-uri de degustare și wine pairing, reunite sub numele ”Școala Vinului” și susținute de somelieri cu experiență. Este un pas important pentru un eveniment de asemenea dimensiune. Festivalurile au meritul de a aduce foarte mulți oameni aproape de vin, dar tocmai numărul mare de etichete poate transforma experiența într-o succesiune rapidă de pahare dacă degustarea nu este însoțită și de context.
De ce este un vin diferit de altul? Ce rol are soiul? Ce înseamnă aciditatea? Cum asociem vinul cu mâncarea? De ce aceeași varietate se poate exprima diferit în două regiuni? Ce trebuie să căutăm atunci când degustăm? Răspunsurile la asemenea întrebări fac diferența dintre a bea un vin și a începe să-l înțelegi. Iar pentru o industrie care încearcă să câștige consumatori pe termen lung, educația poate fi mai valoroasă decât simpla degustare.
”Experiența să continue și dincolo de acest weekend”
Ștefan Iamandi, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului din Republica Moldova, pune tocmai această continuitate în centrul strategiei evenimentului. ”Festivalul Vinului Moldovenesc este o poveste despre tradiție, pasiune și inovație. Anul acesta, am pus accent și mai mare pe experiența de degustare și pe componenta educativă, prin pachetele de degustări și sesiunile masterclass”, spune acesta.
Obiectivul este ca întâlnirea cu vinurile de pe Kiseleff să nu rămână doar o experiență de weekend. ”Ne dorim ca experiența de la festival să continue și dincolo de acest weekend, iar vinurile descoperite să ajungă pe mesele oamenilor, alături de familie și prieteni”, adaugă Ștefan Iamandi.
Este, de fapt, provocarea oricărui festival dedicat vinului. Succesul real nu se măsoară numai în numărul paharelor servite în timpul evenimentului, ci și în câte dintre etichetele descoperite atunci vor fi recunoscute ulterior pe raftul magazinului sau comandate într-un restaurant.
România, piața numărul unu pentru vinurile moldovenești
Pentru producătorii veniți la București, festivalul se desfășoară pe o piață cu o importanță comercială aparte. România este principala piață de export pentru vinurile Republicii Moldova. Potrivit datelor ONVV și ale serviciului vamal citate de organizatori, în 2025 livrările către România au avut o valoare de aproximativ 45 de milioane de dolari. Circa 70 de crame moldovenești sunt deja prezente pe piața românească.
Aceste cifre schimbă într-o anumită măsură perspectiva asupra festivalului. Evenimentul de pe Kiseleff nu mai este doar o acțiune de promovare a unei țări viticole vecine. Este întâlnirea directă cu consumatorii de pe cea mai importantă piață externă a industriei vinului din Republica Moldova. Iar proximitatea geografică, culturală și lingvistică oferă producătorilor moldoveni un avantaj dificil de replicat pe alte piețe.
Dincolo de soiurile internaționale
Unul dintre atuurile vinului moldovenesc în ultimii ani a fost capacitatea de a combina soiurile internaționale familiare consumatorului cu o identitate viticolă proprie. Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay sau Sauvignon Blanc pot funcționa ca puncte de intrare într-un portofoliu, însă soiurile locale și regionale sunt cele care pot oferi diferențiere. Fetească Neagră, Fetească Regală, Fetească Albă, Rară Neagră sau Viorica dau consumatorului român simultan senzația de familiaritate și posibilitatea unei descoperiri.
Este o combinație interesantă. Există un vocabular viticol comun pe cele două maluri ale Prutului, dar interpretările pot fi diferite. Iar o degustare cu mai multe crame într-un singur loc permite tocmai observarea acestor nuanțe.
Vinul ca experiență, nu doar ca produs
Organizatorii au completat degustările cu concerte live de jazz contemporan susținute de Amphitrio și A-C Leonte, activități pentru copii și familii, zone de relaxare, spații interactive și o componentă gastronomică. Formula arată și modul în care se transformă festivalurile moderne de vin. Sticla nu mai este singurul protagonist. Vinul este integrat într-un univers mai larg al gastronomiei, muzicii, socializării și timpului petrecut împreună.
Pentru producători, avantajul este evident. Un consumator care poate considera intimidantă participarea la o degustare tehnică poate descoperi vinul într-un context mult mai relaxat. Pentru public, experiența devine una de lifestyle, fără să piardă posibilitatea aprofundării oferită de masterclass-uri.
Următoarea oprire: Divin
Festivalul de pe Kiseleff nu încheie însă calendarul moldovenesc al toamnei în România. Între 9 și 11 octombrie 2026, publicul va putea descoperi o altă categorie emblematică pentru Republica Moldova în cadrul Salonului DIVIN, găzduit de festivalul internațional RoWine.
Divinul este un distilat de vin obținut din vinuri de calitate și maturat în butoaie de stejar, iar prezentarea sa separată oferă ocazia de a explora o categorie care rămâne mai puțin cunoscută publicului larg decât vinurile moldovenești.
Din perspectivă culturală, este și o extensie firească a poveștii. O țară viticolă nu se exprimă exclusiv prin vinurile liniștite. Spumantele, distilatele, gastronomia și ritualurile asociate lor fac parte din aceeași identitate.
Iar pe 3 și 4 octombrie, vinul se întoarce acasă
Între cele două evenimente de la București există însă o destinație firească pentru cei care vor să meargă mai departe cu descoperirea vinului moldovenesc. Pe 3 și 4 octombrie 2026, Chișinăul găzduiește cea de-a 25-a ediție a Zilei Naționale a Vinului. Peste 100 de producători din diferitele regiuni viticole ale Republicii Moldova sunt așteptați la unul dintre cele mai importante evenimente de profil din regiune, care atrage anual zeci de mii de vizitatori din țară și din străinătate.
Dacă festivalul bucureștean aduce vinul Moldovei mai aproape de consumatorul român, Ziua Națională a Vinului oferă experiența inversă: îl invită pe acesta să descopere vinurile chiar în locul din care provin. Și poate că acesta este următorul pas firesc după o degustare reușită. Mai întâi descoperi vinul. Apoi vrei să descoperi crama, oamenii și locul.
Leave a comment