O întrebare care până nu demult părea improbabilă începe să capete tot mai multă greutate: este Cabernet Sauvignon, și nu Merlot, adevăratul soi al viitorului?
Când se vorbește despre impactul schimbărilor climatice asupra vinului, discuția începe aproape întotdeauna cu întrebarea dacă regiunile clasice își vor pierde identitatea. Bordeaux, una dintre cele mai influente denumiri din lume, trăiește deja această provocare. Verile sunt mai lungi și mai fierbinți, recoltele încep tot mai devreme. Iar acum, soiurile considerate odinioară ideale își schimbă comportamentul în vie.
De aici și discuția amintită. Subiectul a fost analizat într-o discuție între Axel Heinz, directorul general al Château Lascombes din Bordeaux, și Sebastián Labbé, oenologul responsabil de Casa Real din Valea Maipo, Chile, doi producători care lucrează cu Cabernet Sauvignon în regiuni foarte diferite, dar unite astăzi de aceeași provocare climatică.
Bordeaux se încălzește mai repede decât manualele de viticultură
Multă vreme, manualele de oenologie au considerat că perioada ideală de recoltare pentru marile vinuri roșii din emisfera nordică se situează între 15 septembrie și 15 octombrie. Astăzi, această regulă începe să devină istorie.
În Bordeaux, multe domenii recoltează deja înainte de mijlocul lunii septembrie. Mai mult, sezonul 2026 se anunță unul dintre cele mai timpurii din ultimele decenii. Pentru Axel Heinz, acesta este unul dintre cele mai clare semne că schimbările climatice modifică profund relația dintre soi și terroir. Dacă data recoltei este un indicator al adaptării unei vițe-de-vie la locul în care este cultivată, atunci numeroase regiuni consacrate ar fi considerate astăzi insuficient adaptate propriului climat.
Cabernet Sauvignon schimbă rolurile cu Merlot
Poate cea mai surprinzătoare concluzie este schimbarea statutului celor două mari soiuri ale Bordeaux-ului. În anii 1980 și 1990, Merlot era văzut drept alegerea sigură. Se cocea mai ușor și oferea recolte mai constante decât Cabernet Sauvignon, considerat mai dificil și mai capricios.
Astăzi, situația s-a inversat aproape complet. ”Acum Merlot este copilul-problemă al Bordeaux-ului”, afirmă Axel Heinz. Soiul reacționează negativ atât la perioadele excesiv de calde și secetoase, cât și la vremea rece și ploioasă din timpul înfloririi. Chiar și în 2024, un an perceput drept mai răcoros, Cabernet Sauvignon s-a dovedit mai constant decât Merlot, contrar așteptărilor inițiale.
Aceasta nu înseamnă că Merlot va dispărea din Bordeaux, ci că rolul său se va modifica. Heinz estimează că plantațiile vor migra treptat spre parcele mai răcoroase. Și, mai mult, terenurile clasice cu pietriș, unde Merlot domina în trecut, vor fi ocupate din ce în ce mai mult de Cabernet Sauvignon.
Un soi creat pentru rezistență
Cabernet Sauvignon nu a fost plantat inițial pentru că producea cele mai spectaculoase vinuri. Potrivit lui Heinz, el a fost ales pentru robustețea sa. Ironia face ca tocmai această caracteristică să îi ofere astăzi un avantaj major într-o lume afectată de fenomene climatice extreme. Soiul suportă mai bine seceta și temperaturile ridicate decât Merlot și oferă o stabilitate mai mare în ani dificili.
Există, desigur, și puncte vulnerabile. Cabernet Sauvignon este mai sensibil la bolile lemnului, dezvoltă mai greu vițe foarte bătrâne și poate produce recolte mai reduse. Cu toate acestea, în condițiile actuale, rezistența la stres climatic începe să cântărească mai mult decât ușurința cultivării.
Nu doar soiul contează, ci și selecția plantelor
Adaptarea nu presupune doar alegerea unui alt soi. Atât Axel Heinz, cât și Sebastián Labbé consideră că selecțiile masale vor redeveni tot mai importante. În locul plantațiilor uniforme, bazate pe un singur clon, producătorii preferă să păstreze diversitatea genetică existentă în vie.
În cadrul aceleiași parcele, unele plante suportă mai bine seceta, altele rezistă mai bine căldurii sau produc recolte mai echilibrate. Această variabilitate poate deveni un avantaj într-un climat din ce în ce mai imprevizibil. Labbé observă și o schimbare a profilului dorit pentru struguri. În trecut se urmăreau ciorchini mici și boabe mici. Acum este altfel. Viticultorii caută adesea plante mai viguroase și boabe ceva mai mari. Acestea din urmă sunt capabile să păstreze un raport mai bun între zahăr, aciditate și taninuri.
Managementul frunzișului devine la fel de important ca vinificația
Schimbările climatice transformă radical și modul în care este gestionată via. În anii călduroși, obiectivul nu mai este dezvoltarea unui aparat foliar cât mai mare, ci controlarea atentă a suprafeței de frunze.
Frunzele tinere consumă multă apă prin evapotranspirație. Reducerea numărului lor poate diminua stresul hidric fără a expune strugurii riscului de arsuri solare. În același timp, culturile de acoperire reduc evaporarea apei din sol, iar aplicarea unor tratamente pe bază de argilă poate proteja ciorchinii de radiația excesivă.
Irigația, o soluție cu multe semne de întrebare
În Chile, unde irigația este permisă, apa provine din topirea zăpezilor din Anzi. Sebastián Labbé explică faptul că domeniul încearcă să se apropie cât mai mult de principiile agriculturii fără irigare, folosind apa mai ales în timpul iernii pentru a începe sezonul cu un sol bine hidratat.
Și Axel Heinz consideră că irigația poate deveni un instrument indispensabil în Bordeaux, însă avertizează că folosirea ei este extrem de dificilă. Apa trebuie să ajungă la rădăcinile adânci; altfel, plantele devin dependente de irigare și își pierd capacitatea naturală de adaptare la perioadele de secetă.
Recoltarea târzie devine noul ideal
Paradoxal, într-o lume mai caldă, mulți oenologi încearcă să întârzie momentul recoltării. Heinz consideră că o maturare mai lentă permite păstrarea prospețimii aromatice și a echilibrului care definește stilul Bordeaux. El oferă exemplul recoltei 2017, considerată modestă la vremea respectivă din cauza înghețului și a maturării inegale, dar care exprimă astăzi mai fidel identitatea clasică a regiunii decât unele recolte mult mai calde care au urmat.
Vinificația devine mai delicată
Nu doar via se schimbă, ci și crama. Strugurii mai concentrați și mai copți reduc nevoia unor extracții agresive sau a utilizării intensive a stejarului nou.
Casa Real a redus temperaturile de fermentare și limitează extracția taninurilor, iar în recolta extrem de caldă din 2020 a folosit practic doar infuzia delicată a pielițelor. La Château Lascombes s-a renunțat inclusiv la macerațiile prefermentative la rece, deoarece răcirea artificială a boabelor poate accelera extracția într-un mod greu de controlat. În schimb, vinul de presă, odinioară utilizat cu prudență, capătă astăzi un rol mai important în ajustarea structurii finale a cupajului.
Complexitatea acceptă și imperfecțiunea
Una dintre cele mai interesante concluzii ale dialogului privește însă perfecțiunea. Sortatoarele optice permit eliminarea aproape completă a boabelor considerate imperfecte. Totuși, Sebastián Labbé avertizează că uniformitatea absolută poate reduce complexitatea vinului. Axel Heinz merge chiar mai departe și afirmă că o ușoară notă vegetală, considerată cândva un defect major al Cabernet Sauvignon, poate adăuga profunzime atunci când este bine integrată.
Viitorul Cabernet Sauvignon începe deja
Cabernet Sauvignon nu va rezolva singur problemele provocate de schimbările climatice. Seceta extremă, valurile de căldură și reducerea sezonului de vegetație vor continua să reprezinte provocări majore pentru viticultură. Cu toate acestea, experiența acumulată în Bordeaux și în Valea Maipo sugerează că acest soi dispune de o capacitate de adaptare remarcabilă.
Poate și mai important este faptul că evoluția sa obligă întreaga industrie să regândească numeroase certitudini: de la alegerea soiurilor și a clonelor până la managementul frunzișului, irigație, momentul recoltării și filosofia vinificației. Într-o lume în care climatul se schimbă mai repede decât tradițiile, viitorul marilor vinuri nu va depinde doar de rezistența viței-de-vie, ci și de disponibilitatea viticultorilor și oenologilor de a se adapta odată cu ea.
Leave a comment