Între 2 și 4 octombrie 2026, Sighișoara propune prima ediție Gastronomica, care transformă orașul într-un circuit al gusturilor transilvănene. Elementul central este Pașaportul Gastronomic, care permite vizitatorilor să descopere preparate inspirate de tradițiile regiunii, însoțite de vinuri românești. Festivalul se încheie pe 4 octombrie, chiar de Ziua Națională a Gastronomiei și a Vinului Românesc.
Sighișoara este unul dintre acele orașe în care istoria pare să fie prezentă la fiecare pas. Străzile pietruite, turnurile medievale, clădirile istorice și atmosfera cetății atrag vizitatori din România și din străinătate. Dar ce s-ar întâmpla dacă, dincolo de monumente, orașul ar deveni cunoscut și pentru gastronomia sa?
Aceasta este întrebarea de la care pornește Gastronomica Sighișoara, un festival care își propune să transforme experiența turistică într-o călătorie prin gusturile, vinurile și poveștile Transilvaniei.
Timp de trei zile, între 2 și 4 octombrie, restaurantele partenere vor pregăti meniuri speciale, inspirate de rețete istorice, ingrediente locale și interpretări contemporane ale bucătăriei regionale.Iar în locul unei singure mese festive, participanții sunt invitați să parcurgă un traseu gastronomic prin oraș, descoperind câte puțin din identitatea fiecărei locații.
Trei bucătari și o idee: gastronomia poate deveni un motiv de călătorie
În spatele festivalului se află proiectul Sezonal by Local Chefs, fondat de trei bucătari sighișoreni: Robert Birtalan, Tudor Baca și Nicolae Lihor. Inițiativa a început cu o serie de cine dedicate anotimpurilor, organizate în ultimii trei ani și construite în jurul ingredientelor locale și al patrimoniului culinar transilvănean. Fiecare sezon a devenit astfel o oportunitate de a reinterpreta gastronomia regiunii, pornind de la produsele disponibile și de la tradițiile locului.
Experiența profesională a celor trei bucătari contribuie la diversitatea proiectului. Robert Birtalan a lucrat în Marea Britanie, inclusiv la restaurantul Le Manoir aux Quat’Saisons, distins cu două stele Michelin. Tudor Baca are peste 13 ani de experiență, acumulată în mare parte în hoteluri de cinci stele și restaurante fine dining din Austria. Nicolae Lihor, bucătar-șef în Sighișoara, este implicat în cercetarea și reinterpretarea rețetelor istorice, inclusiv prin utilizarea informațiilor păstrate în arhivele locale.
Din întâlnirea acestor experiențe s-a născut ideea unui festival care să reunească restaurantele, producătorii și comunitatea într-un proiect comun.
Pașaportul Gastronomic, cheia unei călătorii printre gusturi
Conceptul central al festivalului este Pașaportul Gastronomic, un bilet care transformă degustarea într-un circuit prin Sighișoara. Participanții îl prezintă în locațiile partenere, primesc preparatele incluse în experiența aleasă și adună ștampile pe măsură ce descoperă traseul. Meniurile sunt construite din porții de degustare, de la aperitive și preparate calde până la feluri principale și deserturi.
Prețurile anunțate pentru Pașaportul Gastronomic pornesc de la 249 de lei pentru o zi și ajung la 749 de lei pentru experiența de trei zile. Important este că pașaportul nu reprezintă o taxă de intrare în cetate, care rămâne deschisă vizitatorilor, ci accesul la circuitul gastronomic special pregătit pentru festival.
Vineri: o călătorie în bucătăria medievală
Prima zi, vineri, 2 octombrie, este dedicată inspirației medievale, cu un program gastronomic anunțat între orele 16:00 și 20:00.
Bucătarii propun reinterpretări contemporane ale unor preparate inspirate din trecutul regiunii.
Printre exemplele anunțate se numără răcitura de porc cu ureche crocantă, pregătită la Cafe Medieval, și berbecuțul gătit lent cu prune și mere, propus de Boutique Hotel von Graf.
Este o direcție culinară interesantă pentru un oraș precum Sighișoara. Bucătăria medievală nu poate fi redusă la câteva preparate rustice. Ea vorbește despre disponibilitatea ingredientelor, metodele de conservare, influențele culturale și felul în care comunitățile își organizau mesele. Reinterpretarea acestor rețete oferă bucătarilor posibilitatea de a transforma istoria într-o experiență contemporană, fără a pretinde că preparatele actuale reproduc identic mesele de acum câteva secole.
Seara va continua cu un spectacol medieval cu foc și muzică live, completând atmosfera cetății.
Sâmbătă: Transilvania contemporană
A doua zi, sâmbătă, 3 octombrie, este dedicată creativității culinare și reinterpretării gastronomiei regionale. Sub denumirea „Meniul Amprentă”, programul anunțat între orele 14:00 și 20:00 pune accent pe preparate care păstrează legătura cu tradiția, dar utilizează tehnici și prezentări contemporane.
Printre propuneri se numără puiul cu prune în stil săsesc, pregătit la Casa cu Cerb, și crocheta din tochitură ardelenească, anunțată la Citadela Bistro. Sunt două exemple care ilustrează posibilitățile bucătăriei transilvănene. Prima propunere valorifică asocierea cărnii cu fructele, prezentă în diferite tradiții culinare central-europene. Cea de-a doua pornește de la un preparat familiar și îl transformă într-o expresie gastronomică diferită.
Programul artistic al serii include un concert susținut de un cvartet condus de György Levente, managerul Filarmonicii de Stat Târgu Mureș.
Duminică: gusturile meselor în familie
Ultima zi a festivalului, 4 octombrie, coincide cu Ziua Națională a Gastronomiei și a Vinului Românesc. Programul gastronomic, anunțat între orele 13:00 și 18:00, se apropie de atmosfera meselor de duminică, atunci când familia se reunește în jurul unor preparate mai elaborate decât cele ale zilelor obișnuite.
Printre exemplele incluse în program se află papricașul de ciuperci cu nokedli, pregătit la Gasthaus Alte Post, și un desert de lapte de pasăre într-o interpretare fusion realizată de Wanderer și Domeniul Dracula Daneș. Este o încheiere potrivită pentru un festival care încearcă să reconstruiască legătura dintre mâncare, memorie și comunitate. Pentru că gastronomia nu înseamnă doar tehnică și creativitate. Înseamnă și amintirea unor gusturi, a meselor în familie și a preparatelor care definesc identitatea unei regiuni.
Vinurile românești completează experiența
Una dintre componentele importante ale festivalului este prezența cramelor românești și integrarea vinului în circuitul gastronomic. Organizatorii au anunțat asocieri între preparatele festivalului și vinuri selectate, iar somelierii vor ghida participanții în descoperirea acestora. Printre cramele menționate de organizatori se numără Caii de la Letea, De Matei, Villa Vinea și Apoldium. De asemenea, va participa și Octavian Isăilă, organizatorul WeinFest Mediaș, cu propriile etichete.
Prezența acestor producători permite întâlnirea unor identități viticole diferite în același context gastronomic. Villa Vinea aduce în discuție vinurile produse în Transilvania, în timp ce celelalte crame contribuie la diversitatea geografică a selecției.
Dar poate cel mai interesant aspect este modul în care vinurile vor fi prezentate. Nu doar ca produse degustate separat, ci ca parte a unei experiențe culinare. Un preparat inspirat de bucătăria săsească, o reinterpretare a unui fel tradițional sau un desert cu referințe regionale pot deveni puncte de plecare pentru discuții despre aciditate, structură, intensitate aromatică și echilibru. În acest fel, asocierea gastronomică depășește ideea simplificată potrivit căreia vinul roșu însoțește carnea, iar cel alb, peștele. Devine o experiență de descoperire a relației dintre ingrediente, tehnici de preparare și stilurile vinului.
Bastionul Măcelarilor devine scenă culinară
Unul dintre spațiile emblematice ale festivalului va fi Bastionul Măcelarilor, restaurat de Fundația Mihai Eminescu Trust. Aici vor avea loc demonstrații culinare în care publicul va putea urmări bucătarii la lucru și va descoperi ingredientele și tehnicile folosite. Printre invitații anunțați se numără Nicolae Crăciun, de la Cimbru, membru JRE, Petra Hianu, de la Plai, și Andrei Bulz, de la Royal Bistro Caffe. Programul va include și intervenții ale nutriționistei Aida Cosmineanu, dedicate microbiomului și alimentelor fermentate.
Alegerea Bastionului Măcelarilor este inspirată și prin legătura simbolică dintre istoria spațiului și gastronomia contemporană. Un loc asociat odinioară uneia dintre breslele orașului devine un spațiu în care meșteșugul culinar este prezentat publicului într-o formă actuală.
Producători locali, artizani și muzică în cetate
Festivalul va include și un târg al producătorilor locali și meșteșugarilor, amenajat pe terasa Hotelului Wanderer. Vizitatorii vor putea descoperi ingrediente, produse gastronomice și obiecte artizanale, completând astfel traseul prin restaurante. Programul artistic va reuni spectacole medievale, momente cu foc susținute de Călător în Evul Mediu și concerte live, în formule acustice adaptate atmosferei cetății.
Sighișoara vrea să devină o destinație de weekend, nu doar de câteva ore
Dincolo de componenta gastronomică, Gastronomica are și un obiectiv turistic. Organizatorii își doresc să îi încurajeze pe vizitatori să petreacă mai mult timp în Sighișoara, descoperind orașul dincolo de principalele obiective istorice. Datele comunicate de autoritățile locale indică 38.009 turiști înregistrați în primele șase luni ale anului 2026, cu 8,7% mai mulți decât în perioada similară din 2025. Sighișoara se situează pe locul al treilea între destinațiile județului Mureș, după Târgu Mureș și Sovata. Aceste cifre sugerează un interes în creștere pentru destinație, dar organizatorii consideră că există încă potențial pentru dezvoltarea turismului de sejur.
Circuitul gastronomic este construit tocmai în jurul ideii de a petrece trei zile în oraș. În locul unei vizite concentrate exclusiv asupra cetății, turiștii sunt invitați să descopere restaurante, vinuri, producători, demonstrații culinare și evenimente culturale.
La prima ediție vor participa și jurnaliști de turism membri FIJET din România, Germania și Ungaria, contribuind la prezentarea acestei perspective gastronomice asupra Sighișoarei către un public mai larg.
Organizatorii intenționează ca Gastronomica să devină un eveniment recurent, desfășurat de două ori pe an, primăvara și toamna.
Proiectul beneficiază de sprijinul Primăriei Municipiului Sighișoara, al Fundației Mihai Eminescu Trust, Colinele Transilvaniei, Visit Mureș și al unor parteneri privați.
Leave a comment