ADAR atrage atenția asupra unui dezechilibru structural: între producătorii conformi și o piață nefiscalizată care scapă controlului.
Vinul românesc vorbește tot mai des despre calitate, terroir și identitate. Dar, dincolo de această evoluție vizibilă, există o realitate mai puțin discutată: o parte semnificativă din piață rămâne în afara sistemului fiscal. Potrivit Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), aproximativ 200 de milioane de litri de vin sunt comercializați anual fără fiscalizare — o cantitate care nu doar distorsionează piața, ci și limitează dezvoltarea sectorului.
O pierdere economică majoră
Estimările ADAR indică un impact direct asupra bugetului de stat: dacă aceste volume ar fi fiscalizate, România ar putea încasa peste 570 de milioane de lei doar din TVA.
Această pierdere nu este doar contabilă. Ea reflectă o piață fragmentată, în care o parte din producție funcționează în afara regulilor, în timp ce producătorii conformi suportă costuri administrative și fiscale semnificative.
Cauzele unui fenomen persistent
Potrivit reprezentanților ADAR, problema nu este una singulară, ci rezultatul unui cumul de factori:
- lipsa trasabilității în circulația strugurilor
- fragmentarea artificială a producției sub praguri administrative
- incoerențe legislative care permit perpetuarea economiei paralele
Aceste elemente creează un sistem în care controlul este dificil, iar diferențele dintre operatorii fiscali și cei informali devin tot mai pronunțate.
Presiunea asupra producătorilor corecți
În acest context, producătorii care respectă regulile se confruntă cu un paradox.
„În acest context, tratamentul aplicat producătorilor conformi devine disproporționat. Deși acciza asupra vinului este redusă și nu generează venituri bugetare semnificative, obligațiile administrative asociate, în special garanțiile și procedurile care blochează capital, creează o presiune reală asupra sectorului și limitează capacitatea acestuia de a investi și de a se dezvolta”, transmite ADAR.
Organizația subliniază apariția unui dezechilibru structural:
„Se conturează astfel un dezechilibru structural: zona fiscalizată este suprareglementată, în timp ce zona nefiscalizată rămâne insuficient controlată.”
Dialog blocat, soluții întârziate
În ciuda semnalelor trase de industrie, dialogul cu autoritățile rămâne limitat.
„În ciuda demersurilor constante ale ADAR și ale reprezentanților sectorului pentru deschiderea unui dialog cu Ministerul Finanțelor, toate propunerile de întâlnire formulate până în prezent au fost amânate, fără un rezultat concret”, arată organizația.
Această lipsă de coordonare întârzie implementarea unor măsuri care ar putea echilibra piața.
Vinul, mai mult decât un produs agricol
Dincolo de dimensiunea fiscală, miza este mult mai mare.
„În absența unei corecții de direcție, România riscă să rateze o oportunitate economică și de imagine. Vinul nu este doar un produs agricol, ci un vector de dezvoltare care poate susține turismul, exporturile și construcția unui brand de țară coerent”, subliniază ADAR.
Pentru ca acest potențial să fie valorificat, este nevoie de politici publice coerente:
„Valorificarea acestui potențial depinde însă de capacitatea de a construi politici publice care să distingă clar între consum propriu și activitate economică, să crească trasabilitatea în lanțul de producție și să intervină acolo unde evaziunea este reală și cuantificabilă, în paralel cu simplificarea cadrului administrativ pentru operatorii conformi”.
Între tradiție și responsabilitate
Piața vinului din România se află într-un moment de tranziție. Pe de o parte, există o efervescență creativă și o creștere a calității. Pe de altă parte, persistă dezechilibre care afectează sustenabilitatea pe termen lung.
Întrebarea nu este dacă vinul românesc are potențial — ci dacă sistemul care îl susține este pregătit să îl valorifice.
Pentru că, în final, viitorul vinului nu se decide doar în vie sau în cramă, ci și în felul în care este înțeles, reglementat și susținut.
Leave a comment