Vin din struguri crescuți în spațiu? Nu este o utopie

Și când vine vorba despre vin, se pare că viitorul este legat de spațiu. Semințe de struguri din Texas vor petrece șase luni pe Stația Spațială Internațională.

Cercetătorii de la Texas A&M AgriLife se pregătesc să trimită pe orbită semințe provenite de la soiuri de viță-de-vie cultivate în Texas. Iar după ce vor reveni pe Pământ, vor fi plantate și analizate.

Experimentul nu urmărește, cel puțin deocamdată, producerea unui vin ”cosmic”. Miza este înțelegerea modului în care semințele reacționează la radiația cosmică și la condițiile specifice mediului orbital. Iar subiectul s-a născut într-un moment în care cercetătorii încearcă să afle ce plante ar putea însoți omenirea în misiunile spațiale de lungă durată.

O podgorie experimentală la 400 de kilometri deasupra Pământului

Semințele vor călători în cadrul misiunii de cercetare Texas A&M/Aegis Aerospace Multi-Use Space Platform Integrating Research and Innovative Technology, cunoscută mai simplu sub denumirea TAMU-SPIRIT-1. Platforma va funcționa la bordul Stației Spațiale Internaționale, la aproximativ 400 de kilometri deasupra Pământului, asemenea unui campus de cercetare aflat permanent pe orbită.

Proiectul a pornit de la propunerea de absolvire a doi studenți la inginerie, Arvid Subramanyam și Coby Arnold. Cei doi l-au contactat pe Justin Scheiner, profesor asociat la Texas A&M și specialist în viticultură în cadrul AgriLife Extension. Iar Scheiner l-a implicat ulterior pe Andrej Svyantek, profesor asistent și cercetător în cadrul Departamentului de Științe Horticole. Și, așa, pe negândite, o idee studențească s-a transformat într-un experiment cu implicații pentru agricultura spațială.

Ce poate face radiația cosmică seminței de strugure?

După șase luni petrecute pe orbită, semințele vor reveni pe Pământ și vor fi plantate în condiții controlate. Cercetătorii vor putea urmări dacă expunerea la radiațiile cosmice a produs schimbări în germinație, dezvoltare, vigoare sau rezistență. Experimentul poate genera întrebări noi, nu doar răspunsuri imediate, iar acesta este unul dintre motivele pentru care echipa îl consideră valoros. ”Există foarte multe întrebări care pot fi puse și la care se poate răspunde prin acest proiect”, a explicat Andrej Svyantek.

Pe termen lung, cercetarea este legată de posibilitatea unei prezențe umane permanente sau semipermanente în spațiu. Coloniile lunare, misiunile către Marte sau habitatele orbitale nu vor putea depinde exclusiv de provizii transportate de pe Pământ. Ele vor avea nevoie de sisteme agricole capabile să producă hrană în condiții radical diferite de cele terestre. În acest context, identificarea plantelor care pot supraviețui și prospera în spațiu devine esențială.

De ce tocmai struguri

Alegerea viței-de-vie nu este întâmplătoare. Strugurii au o valoare agricolă evidentă, dar reprezintă și una dintre plantele cel mai profund legate de istoria și cultura umanității. Vinul a însoțit ritualuri, mese, sărbători și comunități timp de milenii. Într-o viitoare colonie spațială, cultivarea strugurilor ar putea răspunde nu doar unei nevoi alimentare, ci și uneia culturale și emoționale.

”Strugurii sunt extrem de importanți pentru amintirile, istoriile și lucrurile pe care le iubim. Este o certitudine, fie că vorbim despre fructul proaspăt sau despre produsele fermentate”, a afirmat Svyantek.

Trei soiuri texane pornesc spre orbită

Misiunea va include semințe din trei varietăți de viță-de-vie. Una dintre acestea este Lomanto, un soi creat în Texas și legat de una dintre cele mai fascinante figuri din istoria viticulturii americane.

Lomanto produce ciorchini mari, cu boabe de culoare violet închis, și este întâlnit în special în jurul orașului Denison, locul său de origine. Soiul a fost obținut de horticultorul Thomas Volney Munson, care a lucrat la ameliorarea viței-de-vie între 1876 și 1913. Munson a folosit inclusiv vițe sălbatice native din Texas, urmărind să creeze plante rezistente la bolile și condițiile dificile ale regiunii. Rezultatul a fost o viță cu o bună rezistență la boala Pierce, putregai și mană.

Această moștenire genetică face din Lomanto un candidat relevant pentru un experiment dedicat adaptabilității. Un soi creat pentru a rezista într-un mediu dificil de pe Pământ este trimis acum într-unul dintre cele mai extreme medii imaginabile.

Texanul care a ajutat la salvarea viilor europene

Importanța lui Thomas Volney Munson depășește cu mult granițele Texasului. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, podgoriile europene au fost devastate de filoxeră, o insectă care atacă rădăcinile viței-de-vie. Peste șase milioane de acri de viță au fost distruse, iar industria vinului din Europa s-a confruntat cu una dintre cele mai grave crize din istoria sa.

Munson dezvoltase portaltoaie americane rezistente la filoxeră și a trimis material vegetal în Franța. Vițele europene sensibile au fost altoite pe aceste rădăcini rezistente, metodă care a permis refacerea podgoriilor și a rămas până astăzi o practică fundamentală a viticulturii. Pentru contribuția sa, Munson a primit în 1888 titlul de Cavaler al Ordinului Meritului Agricol din partea guvernului francez.

”Succesul vițelor recomandate de el a făcut ca Munson să fie creditat cu supraviețuirea industriei europene a strugurilor și vinului”, a explicat Svyantek.

Texas, laborator al ameliorării viticole

Texasul nu este doar un stat asociat cu petrolul, fermele sau industria aerospațială. El are și o istorie viticolă importantă, legată de vițele native și de cercetarea genetică. Potrivit lui Svyantek, statul a devenit un adevărat centru de inovare pentru ameliorarea viței-de-vie.

”Texasul nu este străin de viticultură”, a spus cercetătorul. ”Ca stat, ocupăm deja locul al cincilea în Statele Unite în ceea ce privește suprafața plantată”.

Climatul dificil, caracterizat în multe zone prin căldură, secetă și presiune ridicată a bolilor, a obligat producătorii și cercetătorii să acorde o atenție specială rezistenței soiurilor. Iar aceste noi experimente pot deveni tot mai importante și pe Pământ. Mai cu seamă pe măsură ce schimbările climatice modifică regiunile viticole tradiționale. Plantele analizate pentru cultivarea în spațiu ar putea oferi informații utile și despre adaptarea viței-de-vie la temperaturi extreme, radiații sau stres hidric în podgoriile terestre.

De altfel, cercetarea TAMU-SPIRIT-1 privește spre viitorul explorării spațiale, dar rezultatele sale pot avea aplicații mai apropiate. Expunerea semințelor la radiații poate declanșa mutații, unele dintre ele lipsite de utilitate, altele potențial interesante pentru ameliorarea plantelor. Cercetătorii vor trebui să observe cu atenție ce se schimbă și dacă aceste modificări se păstrează după germinare.

Experimentul poate contribui și la înțelegerea limitelor biologice ale viței-de-vie. O plantă perenă, care poate trăi și produce zeci de ani, ridică provocări diferite față de culturile anuale cultivate în experimentele spațiale obișnuite. În eventualitatea unor misiuni îndelungate, culturile perene ar putea juca un rol important în construirea unor ecosisteme agricole stabile.